Varsta inocentei – Edith Warthon (SUA)

Varsta Inocentei – Edith Warton

Varsta Inocentei sau Age of Innocence este un roman scris de Edith Warton si publicat in 1920. Este un roman istoric cu elemente de drama si social, inclus pe lista de carti clasice din SUA. Romanul este post-bellic si se concentreaza pe rolul si rutinele cetatenilor bine-nascut din New York din timpul Imperiului de stat, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Are drept protagonist pe Newland Archer, tanarul bine instruit, ocupat pe atunci ca avocat in New York City.

Este considerat unul dintre cele mai bune romane ale scriitoarei, fiind publicat in multe editii si traduse in diferite limbi. Edith Warton a fost inspirata de propria ei familie, legata de familiei Robbertson din Sudul SUA, care atunci a avut o influenta majora in societatea americana si un rol vital in viata economica si politica.

Planul romanului

Romanul Varsta Inocentei cuprinde predecesorii modern-day romansului si se incadreaza pe 2 planuri narrative diferite:

  • Planul prezentului : se concentreaza pe actiunile protagonistului, Newland Archer, si evolutia sa relationala cu Sacdul si Ellen, sapte ani mai in varsta decat el.
  • Planul trecutului : este povestea despre iubirile si actiunile trecute ale lui Newland.

Planul prezent al romanului cuprinde actiunile si evenimentele de la 73 saptamani, in cadrul carora intamplarile se petrec in cea mai buna lume a societatii New York-ului de la acea vreme. Planul trecut al romanului include toate circumstantele si intamplarile care duc la conflictul dintre protagonist si antagonist.

Personajul central

Protagonistul, tanarul avocat Newland Archer, este personajul central al romanului. `Newland este un personaj profund, educat si complex, a carui mentalitate se schimba de-a lungul acestui roman. El se complace in vechile norme de societate, insa temerile sale profunde sunt destul de intunecate si presimte ce se va intampla in viitor. Se poate spune ca ratiunea lui Newland detecteaza noile tendinte care apar, iar el se straduieste sa le tina sub control.

De-a lungul romanului, Archer lupta constant intre a respecta traditiile si a se conforma cu acestea din urma. El se indoieste daca el trebuie sa asculte de familia si de societate chemandu-l sa-si urmeze propriul drum si propriile dorinte. Se lupta pentru a obtine ceea ce isi doreste totusi pastrandu-si stima si pozitia sa in societate.

Conflictul central

Conflictul central se leaga de greutatile si dilemele etice cu care se confrunta personajul principal, care contrazic normele impuse de societatea in care traieste. Situatia sa este strans legata de ridicata responsabilitate sociala impusa de societatea acelor vremuri. In timp ce experienta ii ofera o perspectiva mai larga, prospetimea vietii sale se vede limitata de limitarile strict stabilite.

Acest conflict ii provoaca protagonistului sfarsitul sau la limita, fiind nevoit sa aleaga intre dragoste si moralitate. El vrea sa aleaga dragoste insa lupta abstract sa fie in stare sa-si respecte pe ceilalti si sa se conformeze cu normele sociale adherate de el si de familia sa.

Conflictul interior

Acest conflict ii provoaca protagonistului sfarsitul sau la limita, fiind nevoit sa aleaga intre dragoste si moralitate. El vrea sa aleaga dragoste, „respectandu-se mai intai pe sine,” insa lupta abstract sa fie in stare sa-si respecte pe ceilalti si sa se conformeze cu normele sociale adherate de el si de familia sa.

Conflictul interior il face pe Archer sa fie constient cand se ridica deasupra restului societatii si sa fie acceptat de cei din jurul sau. El isi doreste ca, din punct de vedere nominal, sa se alature elitei si sa-si pastreze simultan si indrazneala si curajul.

Prezentarea societatii

Romanul prezinta societatea in stilul traditional al culturii americane, care urmeaza pe toate planurile normelor impuse de elita. `Varsta inocentei refera la aceasta varsta in care libertatea, iubirea si creativitatea erau subordonate starii sociale si atitudinilor aderate”‘.

O alta reprezentare a societatii din Varsta Inocentei este vazuta prin rutinele obisnuite zilnice: activitatile de la curte, vorbirile intre membrii familiei si sinseritatea cu care se privesc, trecerea timpului mai ales prin vizitarea muzeelor si a altor locuri memoriale si muzicale. Toate acestea se intalnesc in carte sub influenta moralitatii si a standardelor ridicate de societate.