Liviu Ciulei: Regizor Inovator
Liviu Ciulei (nascut la 7 iulie 1923 in Bucuresti, Romania – d. 25 octombrie 2011 in Munchen, Germania) a fost un regizor de teatru si film, scenograf si arhitect roman. Ciulei s-a remarcat drept unul dintre cei mai mari contribuitori la dezvoltarea teatrului romanesc si international, activand intr-o cariera de peste 60 de ani.
Liviu Ciulei a parcurs studiile universitare in cadrul facultatii de arhitectura a Universitatii Politehnica Bucuresti, clasa in care a activat doar o scurta perioada, din cauza faptului ca s-a orientat ulterior spre domeniul artistic.
Cariera in teatru
In anul 1946, Ciulei a debutat pe scena Teatrului National din Bucuresti, Spectacolul in care a jucat a fost „Omul de zapada”, regizat de George Manu si scenografia creata de acesta. Inceputul din cariera de actor a fost succedat si de debutul in regie, in 1957, cu piesa de teatru „A Stormy Night” la Teatrul Bulandra. Aceasta piesa a reprezentat momentul cheie in care s-a afirmat ca un inovator in regie, si a continuat sa dezvoltese si imbunatatese metodele si tehnica de regie pe parcursul intregii sale cariere.
Colaborari internationale si recunoastere
In anii ’60, Ciulei a inceput sa fie invitat sa regizeze piese pentru teatre prestigioase din strainatate, precum Burgtheater din Viena, Theatre des Nations din Paris si Lincoln Center din New York. In 1968 a castigat premiul pentru cel mai bun regizor emis de Festivalul International de Teatru din Venetia.
Conducerea Teatrului Bulandra
Incepand cu 1963, Ciulei a preluat conducerea Teatrului Bulandra din Bucuresti, reusind sa dezvolte si sa reformeze activitatea acestuia. Pe durata celor 20 de ani de conducere, Teatrul Bulandra a devenit centrul inovarii teatrale in Romania, prin montarea unor spectacole inedite, colaborari cu regizori straini si turnee in strainatate. Piesele regizate de Ciulei pentru Bulandra includeau titluri precum „Rinocerii” (1961) si „Visul unei nopti de vara” (1972).
Cariera in film
In paralel cu activitatea sa teatrala, Liviu Ciulei a urmarit cariera de regizor de film, debutand in 1957 cu filmul „Eruptia”. Filmele sale s-au distins atat pe plan international cat si pe plan intern, fiind apreciate in mod deosebit in perioada anilor ’60 si ’70.
Filme notabile
Filmele sale abordeaza probleme sociale si politice, prezentand in acelasi timp emotiile si transformarile sufletesti ale personajelor. Dintre filmele sale amintim:
- Valurile Dunarii (1959)
- Padurea spanzuratilor (1964)
- Fat-Frumos (1966)
- Rascoala (1965)
- Castelul condamnatilor (1970)
Premii si distinctii
Liviu Ciulei a primit o serie de premii si distinctii pentru contributiile sale la arta teatrala si cinematografica. In 1964, pentru filmul „Padurea spanzuratilor”, a obtinut premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de la Cannes, iar in 1965 a primit titlul de Membru al Academiei Romane. In anul 2000, el a primit premiul UNITER pentru intreaga activitate.
Viata personala si familie
Liviu Ciulei s-a casatorit de trei ori. Prima sotie a fost actrita Mariana Radulescu, cu care nu a avut copii. A doua sotie a fost Oana Georgescu, cu care are o fiica, Clotilde Armand. Ultima sotie, Irina Petrescu, a fost tot actrita, si a fost casatorit cu ea pana la moartea lui.
Avere si mostenire
Desi averea lui Liviu Ciulei nu este notabila, mostenirea sa artistica este nepretuita. A adus schimbare si inovatie in teatrul romanesc, a contribuit la formarea a noi generatii de artisti si regizori si a lasat in urma o colectie impresionanta de piese teatrale si filme de referinta. A fost o constanta voce de disidenta si critica a regimului comunist, si a reusit sa ramana in istoria sa activeze intr-un context care limita libertatile artistice prin cenzura si interventii politice.
Prin mostenirea sa, Liviu Ciulei a contribuit la dezvoltarea unei generatii care valorizeaza libertatea de creatie si exploreaza noi teme si modalitati de exprimare in teatru si cinema. Aprecierile sale in randul teatrului romanesc si international il plaseaza in randul celor mai mari artisti ai secolului XX si confirma valoarea sa atat in teatru cat si in cinema.